Pigmenții organici și anorganici se disting în funcție de originea și proprietățile lor chimice.
Sursa: Pigmenții organici sunt extrași sau sintetizați din animale, plante, minerale sau compuși organici sintetizati artificial. Pigmenții anorganici sunt extrași sau sintetizați din minereuri, minerale sau compuși anorganici sintetici.
Proprietăți chimice: Moleculele pigmenților organici sunt de obicei compuse din structuri complexe care conțin carbon, iar culoarea lor este determinată de structura chimică a compusului organic. Moleculele pigmenților anorganici sunt de obicei compuse din elemente anorganice, iar culoarea lor este determinată de proprietățile și structura elementelor.
Stabilitate: Pigmenții anorganici sunt în general mai stabili decât pigmenții organici și mai rezistenți la lumină, acid, alcali și căldură. Pigmenții organici se pot descompune sau schimba culoarea în anumite condiții. Gama de culori: Datorită diferențelor în structura lor chimică, pigmenții organici au în general o gamă de culori mai largă, permițând culori mai vibrante. Pigmenții anorganici au o gamă relativ îngustă de culori. Domenii de aplicare: Pigmenții organici sunt potriviți pentru coloranți, vopsele, materiale plastice, hârtie și alte domenii. Pigmenții anorganici sunt utilizați pe scară largă în ceramică, sticlă, pigmenți, acoperiri și alte domenii.

Trebuie remarcat faptul că atât pigmenții organici, cât și cei anorganici au propriile avantaje și caracteristici, iar alegerea pigmentului de utilizat depinde de nevoile specifice de aplicare și de efectul dorit.